Articol publicat in: Societate
Vizionând reportajul lui Oleg Brega de pe Curaj TV, mi-au trecut fiori reci prin spate. Întâmplările prin care a trecut o femeie par să fie desprinse dintr-un adevărat film de groază. Se pare că mafia apartamentelor e una din cele mai puternice în Chi şinău şi este gata să comită cele mai abominabile crime pentru a pune mâna pe un nou apartament, izgonindu-i în stradă pe cei mai slabi şi neajutoraţi. Situaţia devine cu adevărat înfricoşătoare când în proces sunt implicaţi angajaţi ai structurilor de forţă, procurori, judecător, avocaţi şi alte persoane cu funcţii de răspundere în stat ori firme private , care au şi ei de câştigat o bucăţică grasă din afacere. Victimei nu-i rămâne decât să-şi numere zilele care i-au rămas de trăit, fiind prevenită de multe ori tacticos din timp să-şi ia rămas bun de la viaţă.
Şi spitalul psihiatric de la Costiujeni pare să-şi fi păstrat cam aceeaşi funcţie sinistră din perioada sovietică, când la indicaţiile unor persoane de rang înalt, orice cetăţean care le crea disconfort era internat cu forţa în ospicii şi transformat într-o legumă. Am auzit mai multe mărturii în acest sens, şi nu înţeleg de ce un spital psihiatric are competenţe atât de extinse, care poate invalida un om, de multe ori la comandă, în urma unor probe sau dosare fabricate. Într-un stat corupt ca RM, verdictul psiahiatrilor ar trebui să aibă o pondere mai mică, totuşi, în soarta unor oameni. Cum se face că o instituţie cu o istorie atât de urâtă îşi păstrează vechile privilegii, iar angajaţii ei au un statut de semizei? Împreună cu angajaţii din organele de forţă şi judiciare, devin zeităţi. Cine are nenorocul să cad ă în mâinile corporaţiei “Femida & Costiujeni”, are soarta pecetluită.
